miercuri, 14 aprilie 2010

SANGELE



Sangele venos
Sângele este alcătuit din plasma sanguină în care plutesc o serie de celulule specifice sângelui.
Circulaţia sângelui este asigurată în primul rând prin contracţiile muşchiului cardiac, ajutat de valvulele venoase în combinaţie cu contracţiile muşchilor scheletici.
În general vasele de sânge bogate în oxigen care pornind de la inimă şi irigă ţesuturile se numesc artere iar cele care sosesc la inimă şi transportă produsele de catabolism de la ţesuturi încărcate cu bioxid de carbon se numesc vene.
Sistemul vascular conţine la om ca. 70 - 80 ml de sânge pe kilogram, deci la o greutate corporală normală a unui om de 70-80 kg va fi cca. 5 - 6 litri de sânge, bărbaţii au ca. cu 1 litru mai mult sânge ca femeile.


Sângele este un ţesut lichid de origine mezenchimală, format dintr-o substanţă fundamentală interstiţială, plasma, în care se găsesc elementele figurate. Raportul dintre volumul plasmei şi cel al elementelor figurate se determină cu ajutorul hematocritului. În practică, termenul e hematocrit exprimă relaţia procentuală dintre volumul elementelor figurate şi cel al plasmei, sau doar volumul procentual al elementelor figurate. La om, media valorilor hematocritului este de 46/54 (sau 46%). Determinarea se face cu sânge recoltat dimineaţa, pe nemâncate, acesta fiind centrifugat la 3000 turaţii pe minut. Elementele figurate, având o densitate mai mare, sedimentează în porţiunea inferioară a eprubetei gradate, hematocritul cititndu-se direct. Creşterea numărului hematiilor pe unitate de volum se numeşte hemoconcentraţie, iar scpderea - hemodiluţie. În poliglobuluii hematocritul poate ajunge şi la valori de 70-75%, iar în anemii la 10-15%.

La om volumul sanguin constituie circa 8% din greutatea corpului. La o greutate medie de 70 kg, cantitatea de sânge este de 5 l. La mamifere cantitatea de sînge este proporţional mai mare decât la celelalte vertebrate.

Niciun comentariu: